Profesor de engleză

Visul meu

Visul meu dintotdeauna a fost să devin profesoară. Întâmplător sau nu, acesta fusese și visul mamei mele (nerealizat însă).

În copilărie, jocul meu preferat a fost jocul de-a școala. Curtea noastră era mereu plină de copii și de extemporaie, iar eu preferam mereu rolul de învățător.

Ca elevă de gimnaziu, visam să devin profesoară de desen, poate pentru că desenele mele dovedeau că aveam ceva talent.

În liceu însă, am descoperit limba engleză și mi-a plăcut atât de mult încât am studiat-o și după ce orele de engleză din clasa a IX-a (de altfel, facultative), au fost înlocuite în anii următori cu ore de limba rusă.

Profesoara de geografie din liceu, știind de pasiunea mea secretă, m-a îndemnat să renunț la ideea de a deveni profesoară (ca ea) și m-a sfătuit să încerc să dau examen la Facultatea de comerț exterior, pentru a valorifica atât cunoștințele mele de limba engleză cât și cele de matematică (eram elevă la secția reală a unui liceu teoretic).

Zile în șir am stat de vorbă cu mine insămi, pentru a afla ce-mi doream cu adevărat. Decizia mea finală de a-mi îndrepta pașii spre Facultatea de filologie, secția engleză-franceză, a surprins atunci pe toată lumea, dar mai ales pe profesorul de matematică. Nimeni nu credea că voi avea succes cu engleza învațată singură, cu excepția mamei mele, care mă cunoștea bine.

Astăzi, ca profesor cu o activitate de 40 de ani la catedră, mă consider o norocoasă, căci mi-am descoperit foarte devreme visul meu legat de cine vreau să fiu și ce vreau să fac în viață și am avut curajul să-l urmez cu încredere și consecvență…